Dupa ce blogul meu culinar a fost tinut in standby pentru o buna perioada de timp (caci, deh, si asta este munca, desi poate nu pare - a scrie un post presupune sa-ti rezervi o fereastra de timp, sa te concentrezi un pic, sa scrii niste rinduri, sa corectezi eventualele greseli, si, mai important ca orice - sa ai chef sa faci toate astea..), revin deci cu o reteta simpla, cit se poate de utila si sanatoasa, pe care o recomand cu caldura la toata lumea: crema de naut. Unii ii spun si humus, dar atit de departe nu indraznesc sa merg, pentru ca un humus, daca am inteles eu bine, implica utilizarea unei paste de susan, ceea ce eu nu am facut pina acum. Crema (sau pasta) de naut este prezenta, in ultimul timp, foarte des pe masa noastra, mai ales dimineata, la micul dejun. Din simplul motiv ca pasta de avocado nu mai este IN (nu mai vrea s-o vada nimeni, atit de des am facut-o) si a trebuit sa gasesc un inlocuitor. Caci a minca dimineata sandwischuri cu salam si felii de brinza nu mai este asa la moda de cind cu orientarea vegana a unei mase din ce in ce mai mare a populatiei (planetei..). Si de cind am inceput sa citesc cu atentie lista de ingrediente (cit de completa?) de pe pachetele de salam - e acolo un mic manual de chimie, trebuie sa recunoastem. (Pisica nu a studiat chimie, deci nu intelege ce e in conservele ei, caci daca i-ar fi fost clar asta, de mult ar fi devenit raw-carnivora, adica ar fi prins si ea soareci si pasarele, asa cum ma asteptam de la o pisica normala.)
In spiritul intoarcerii la simplitate deci, am recurs pentru micul dejun la aceasta reteta simpla, satioasa si, desi nu pare, foarte versatila, in sensul ca poate fi combinata cu o multitudine de alte lucruri. De exemplu, pasta de naut se poate consuma pe felii de piine, peste care se pot pune rondele de rosii, castraveti, bastonase de ardei etc. Un pic de sare, un strop de ulei, eventual condimentele preferate (herbes de Provence..) si gata, masa este asigurata.
Iata reteta:
Ingrediente:
- 125 - 150 g boabe uscate de naut
- ulei, zeama de lamiie, apa, sare, piper
Mod de preparare:
- Boabele de naut se pun la inmuiat pentru cel putin jumatate de zi. Cel mai simplu: le puneti la inmuiat peste noapte. La mine au stat citeodata si mai mult decit o zi in apa, fie pentru ca am uitat, fie nu am avut timp de ele. Nu-i bai. Atit timp cit nu au dat tulpini, frunze si flori, inca se mai poate salva ceva :)
- Se strecoara, se clatesc sub jet de apa si se pun la fiert, cu o lingurita de sare.
- Se da in clocot, se reduce focul si se lasa la fiert, la foc potrivit, pina s-au inmuiat. Adica sunt 'al dente'. Scoateti citeva boabe pe o farfurie, iar daca le puteti strivi cu o furculita, atunci sunt gata. Eu nu le fierb niciodata in exces. Cred ca timpul de fierbere este cam 1 ora, max 1 ora si jumatate. insa depinde bineinteles de tipul nautului pe care il folositi. De aceea, dupa ce trece o ora, incepeti sa faceti testul cu furculita.
- Cind sunt gata, boabele trebuie strecurate de apa in care au fiert, clatite sub jet de apa calduta de la robinet si apoi pasate cu mixerul vertical (cel in forma de bat). Se adauga urmatoarele ingrediente: ulei (3-4 linguri), zeama de lamiie (2-3 linguri), sare, un praf de piper si apa (citeva linguri). Fara adaosul de apa este greu de procesat masa de naut, fiind prea grea, prea compacta. Apa se adauga cite putin, pina ajungeti la o consistenta cremoasa si usor de mixat. Bineinteles, uleiul si zeama de lamiie pot fi ajustate dupa gust. Metoda mea preferata dupa care potrivesc gustul de 'acru' este urmatoarea: iau o lamiie, storc jumatate din ea, torn cite putin peste compozitia de naut, gust un pic si ma opresc cind e ok.
- Crema se pune intr-un castron si se decoreaza dupa fantezie: cu rondele de ridichi, de castraveti, cu seminte crude de dovleac. In fine, cu chestii din categoria 'sanatoase'. Daca preferati, se poate turna un pic de ulei deasupra.
- Se da la frigider abia dupa ce s-a racit complet. Se pastreaza foarte bine timp de 2-3 zile.
