Nu stiu cum sunt altii, vorba povestii, dar stiu ca mie imi plac la nebunie ardeii copti.. In timpul verii, cind e abundenta de legume proaspete, in topul preferintelor mele culinare troneaza citeva chestii simple - salata de rosii cu castraveti si ceapa, salata de vinete si ardeii copti. Deci nimic sofisticat, spectaculos, nemaiauzit. Acest Top 3 se mentine din copilarie si imi e greu sa cred ca se va schimba ceva in viitorul mai mult sau mai putin indepartat. Cum a reusit mama sa ma convinga sa maninc atitea 'legume' zau ca nu stiu; e foarte probabil ca nici nu a incercat vreodata sa ma convinga. Poate ca pe vremea aceea era de la sine inteles ca sunt consumate in mod firesc de copii. Acum, daca vad un copil mincind salata de vinete pe piine (de exemplu), mor de curiozitate sa aflu de la parintele respectiv cum a facut posibila o astfel de minune. Revenind la ardeii copti - am trait mult timp cu impresia ca se fac numai la foc, la gril adica. Presupunere valabila si pentru vinetele coapte. Fals, cit se poate de fals. Am descoperit recent (nici nu mai pot spune daca am citit pe undeva sau a fost o inspiratie), am descoperit deci ca merge foarte bine si cu metoda coptului in cuptor. Primul experiment l-am facut intr-o zi cit se poate de 'potrivita', cind afara erau 39 de grade la umbra. Deci se impunea aprinderea cuptorului intr-o bucatarie deja prea incalzita, nu? In sfirsit, experimentul a fost un succes total, daca trecem cu vederea faptul ca pisica aproape a lesinat de caldura ca deh, a vrut sa vada ce mai scot de data asta din cuptor..
Din cuptor au iesit niste ardei minunati, care au fost apoi post-procesati, dupa metoda de mai jos, pe care tin neaparat s-o impartasesc cu voi :
