Salata Caprese este unul din Hit-urile verii acesteia. Nu ca n-as fi cunoscut "reteta" de mai multa vreme (am folosit ghilimelele pentru ca e mult spus reteta, evident). O stiam foarte bine, este prezenta in mai toate blogurile culinare pe care le citesc eu. Mai mult, de fiecare data cind mergem la italianul nostru din oras, ne serveste, de obicei, ca aperitiv, o mica portie de salata caprese. In orice caz, traiam cu impresia ca e o chestie mai mult asa, pentru mese festive, pentru 'musafiri'. Ca deh, la mama acasa mincam salata de rosii cu ceapa si castraveti, de vreo doua zeci de mii de ori mai gustoasa de altfel decit salata caprese. Nu stiam ca rosiile mai pot fi valorificate si altfel, intr-o combinatie chiar mai simpla. Iar daca pui deasupra si un nume oarecum exotic (caci haina il face pe om, ase cum se stie prea bine), atunci creste semnificativ valoarea produsului. Echivalentul romanesc ar fi 'rosii cu brinza', dar suna banal si cam de la tara, nu? Nefiind vorbitoare de limba italiana si dind dovada de o grava lipsa de cultura culinara, am crezut multa vreme ca numele vine de la 'capra', adica brinza de capra. Pina cind am inceput sa fac si eu salata asta si am citit pe ambalaj ca bilele de mozzarella sunt din lapte de vaca sau de bivolita. Pina acum n-am dat de nici unele din lapte de capra.. Or fi, dar nu le-am descoperit eu. In fine, m-am lamurit cindva ca termenul de 'caprese' trebuie sa provina dintr-o alta sursa. Am clarificat abia acum zece minute cum vine treaba, adica am cautat pe blogul Laurei Adamache (unde stiam ca voi gasi reteta) si am inteles ca numele vine de la insula 'Capri'. Asadar, inca un mister elucidat.
