In sfirsit, prima mea prajitura cu brinza de care sunt multumita. Nu am stiut niciodata sa fac o prajitura cu brinza asa, calumea. Ok, au mai fost citeva tentative cu retete de pasca, insa nu pot spune ca am avut cu ce ma lauda. Bineinteles, retete sunt pe net cu carul, nu am de ce ma plinge. Am si incercat citeva de-a lungul timpului, insa fara un succes deosebit. Aceasta mica si trista istorie a prajiturilor cu brinza din repertoriul meu culinar s-a bucurat de o turnura neasteptata (si fericita) acum citeva saptamini, cind o colega de servici (de fapt, singura colega a mea din tot departamentul) a avut inspiratia sa ne aduca prajitura din poza. O "Russicher Zupfkuchen" in limba lui Goethe. In limba lui Ion Creanga ar suna cam asa (traducere foarte libera): "prajitura ruseasca cu pete maro ca de vaca". Sau "prajitura ruseasca cu pete maro ca de dalmatian". Suna cam ciudat, insa e o traducere foarte potrivita, parerea mea. Seamana foarte bine fie cu pielea unei vaci patate (stiti vaca Milka?) sau cu blana unui ciine dalmatian, in functie de imaginatia fiecaruia.
Aceasta imagine nu-mi era dealtfel straina. Cred ca sunt destul de comune pachetele acelea din supermarket, cu (aproape) toate ingredientele intr-o cutie, de la Dr Oetker (si nu numai); printre ele fiind si prajitura noastra.
In fine, colega mea nu a apelat la serviciile Doctorului Oetker (in paranteza fiind spus: cel mai bine platit doctor de pe planeta, probabil), ci la serviciile firmei Vorwerk, de la care a achizitionat un robot de bucatarie, celebrul Thermomix. De fapt, abia de relativ putin timp am aflat de celebritatea acestei masinarii, cind am auzit la radio o stire cum ca la Aldi (sau Lidl?, nu mai stiu) s-a 'bagat' un robot de bucatarie copie a lui Thermomix, la pretul extraordinar de bun de 100 (sau 200??) euro, ocazie cu care unii efectiv s-au luat la bataie in magazin, smulgindu-si pachetele din brate. Mi-am zis atunci ca trebuie sa fie 'ceva' interesant cu Thermomix asta, daca lumea iese din Aldi cu ochii vineti, pentru el. Si mi-am zis lasa, ca imi iau eu originalul, nu ma incurc cu prostii din astea de la discounteri. M-am dezumflat destul de repede cind am aflat cit costa: ceva peste 1000 de euro. E crazy de tot - cum adica, 1000 de eur pentru un robot de bucatarie?? Unbelievable. Ok, cind o sa cistig la Lotto sau cind o sa mostenesc pe matusa Tamara.. atunci poate da, ne permitem. Dar cit nici nu joc la Lotto si nici nu mostenesc o avere, trecem pe lista 'nice to have, but too expensive'. Ce, robotul meu Tefal, "semnat" de Jamie Oliver, care a costat fix 60 de euro, nu e bun, or what??
Ba e bun, frate, si inca cum. O dovedeste postarea de fata.
Inca nu am terminat povestea lui Thermomix: exista chiar si Thermomix-Partys!! Stiti de Tupper Partys? Ei, ceva asemanator si cu robotul nostru de bucatarie. Adica cineva organizeaza la el acasa o mica petrecere la care invita citeva persoane carora li se demonstreaza ce se poate face cu robotelul. Nu exista nici o obligatie de cumparare, este in primul rind reclama. M-am inscris si eu la o astfel de party. Pai, daca nu trebuie sa cumpar nimic, atunci de ce nu? Ce poate fi mai distractiv decit o mina de femei care se intilnesc sa bucatareasca si sa palavrageasca?
Colega mea a luat reteta din cartea livrata o data cu robotul. A fost o premiera si pentru ea. Va spun, cind am vazut cum arata prajitura, cit de simplu se face si ce gust fain are, am stiut ca am o noua super reteta. Am stiut in acelasi timp ca nu o sa am nevoie de nici un Thermomix, caci la fel de simplu si eficient se poate face si cu orice alt robot 'normal' de bucatarie. Si asa si este:
Ingrediente pentru aluat:
- 200 g unt rece
- 150 g zahar (merge si mai putin - 125 sau chiar 100 g)
- 350 g faina
- 30 g cacao sau carob
- 1 pachetel praf de copt
- 1 ou
Ingrediente pentru umplutura:
- 180 g unt moale
- 200 g zahar (merge si mai putin - 150 sau chiar 100 g)
- 500 g brinza dulce (sau de tip Quark)
- 4 oua
- esenta de vanilie
- 1 pachet de praf de budinca de vanilie
Mod de preparare:
- Aluatul se face extrem de simplu: se proceseaza toate ingredientele folosind lama in forma de S a robotului. Atentie, untul sa fie rece si taiat bucatele. Se proceseaza numai atit cit sa se obtina un aluat farimicios, in care toate ingredientele sa fie bine omogenizate. Doua treimi din aceasta masa de aluat se toarna direct in forma de copt (forma cu inel detasabil, de 26 cm diametru, tapetata cu hirtie de copt).
- Se formeaza o margine de 2-3 cm, apasind usor cu degetele. Restul se preseaza usor cu mina, pe fundul formei de copt. Se da la frigider pina e gata umplutura.
- Umplutura se obtine dupa acelasi principiu, amestecind ingredientele cu lama S, pina la omogenizare. Untul sa fie moale si bucatele. Cana robotului nu trebuie spalata in prealabil. Eu o curat usor de urmele de la aluatul cu caco/carob si gata.
- Umplutura de brinza se toarna peste aluatul de cacao/carob. Din treimea de aluat pusa deoparte se formeaza 'petele' specifice, adica se stringe usor in mina cite o bucata de aluat si se plaseaza peste umplutura, cam ca in poza de mai jos.
- Se coace la ~180°C cam 60-70 min. Trebuie verificat dupa o ora. Cind suprafata este usor rumena, este gata. Se lasa la racit inainte de portionare.
- Arata super, nu?
Trebuie sa recunosc ca are foarte mult zahar. In varianta orginala are exact 350 g zahar, acceasi cantitate ca si cea de faina! Se poate insa renunta cu succes la o parte din el. Am incercat cu 100 g pentru aluat si respectiv 100 g pentru umplutura si a iesit bun. Depinde de gusturi.
Un hint: 'petele' de vaca/dalmatian pot fi inlocuite cu stelute sau inimioare decupate, in functie de ocazie (sarbatori de iarna, zi aniversara etc).
Spor la bucatarit!
Sursa si demo pe youtube cu Thermomix: aici.
No comments:
Post a Comment